Web 2.0 - Recently Updated Pages

1. Intro

incze.reka — Fri, 17 Jun 2011 03:39:30 CDT

	Ce este Web 2.0? O întrebare la modă, dar care nu are un răspuns clar. O căutare pe Google ne returnează mai mult de 700 milioane de rezultate. Nu e prea rău pentru un termen căruia nimeni nu îi găseşte o definiţie exactă. Tim O’Reilly de la editura cu acelaşi nume a organizat prima conferinţă Web 2.0 şi a descris acest termen ca fiind “o atitudine, nu o tehnologie”, iar mai recent a redefinit Web 2.0 ca fiind “reţeaua ca şi platforma”. Internetul a devenit mijloc de transport pentru conversaţie, iar conversaţia se întâmplă din ce în ce mai mult în timp real, Bloggingul, podcastingul, publicarea de informaţii, programarea, toate acestea au devenit omniprezente şi toţi putem participa la aceste procese.

Tim O’Reilly de la editura cu acelaşi nume a organizat prima conferinţă Web 2.0 şi a descris acest termen ca fiind “o atitudine, nu o tehnologie”, iar mai recent a redefinit Web 2.0 ca fiind “reteaua ca şi platforma”.

Ce este Web 2.0? O întrebare la modă, dar care nu are un răspuns clar.

O căutare pe Google ne returnează mai mult de 700 milioane de rezultate. Nu e prea rău pentru un termen căruia nimeni nu îi găseşte o definiţie exactă.

Tim O’Reilly de la editura cu acelaşi nume a organizat prima conferinţă Web 2.0 şi a descris acest termen ca fiind “o atitudine, nu o tehnologie”, iar mai recent a redefinit Web 2.0 ca fiind “reţeaua ca şi platforma”.

Internetul a devenit mijloc de transport pentru conversaţie, iar conversaţia se întâmplă din ce în ce mai mult în timp real, Bloggingul, podcastingul, publicarea de informaţii, programarea, toate acestea au devenit omniprezente şi toţi putem participa la aceste procese.

Sir Tim Berners-Lee, părintele webului, mai mult ca sigur că se gândea la Web 2.0 atunci când a pus bazele conceptelor de server web şi browser. El vroia ca siteurile web să poată fi editate de utilizatori, şi tot utilizatorii să poata marca un site ca fiind interesant, astfel încat alţi utilizatori să beneficieze de acest lucru, ajungând mai repede la informaţia dorită.

Spre exemplu, utilizatorul de Web 1.0 -aproape- tot timpul se conecta la Internet prin dial-up şi plătea pentru timpul conectării. Web 2.0 este rezultatul -pe de-o parte- a revoluţiei broadband. Utilizatorul nu mai trebuie să stea cu grija timpului conectării la internet şi a costurilor ce rezultă din aceasta. Nu mai trebuie să se conecteze de fiecare dată când vrea să caute o informaţie. Toatea acestea au dispărut, iar bucuria de a avea internet 24/24 se raspândeşte rapid, odată cu scăderea tarifelor pentru servicii broadband.

Caracteristici Web 2.0.

eni31 — Mon, 14 Jul 2008 11:39:16 CDT

1. Termenii caracteristici Web 2.0

2. Caracteristici Web 2.0

3. Analizarea aspectului interactiv intre utilizator si Internet

4. Manifestarea interactivitatii pe Internet in era Web 2.0

5. Principii cheie ale aplicatiilor Web 2.0

6. Concluzia

Autori: Iurea Iuliana, Kerestély Enikő, Kopacz Gyöngyvér, Priceputu Anca
Universitatea “Transilvania”, Braşov - Facultatea de Ştiinţe Economice - Specializarea Management, Grupa 8371, Anul I

7. Bibliografie

tatyenutza — Sun, 06 Jul 2008 02:59:13 CDT

1. Cameron Marlow, Mor Naaman, Danah Boyd, Marc Davis, 2006. HT06, tagging paper, taxonomy, Flickr, academic article, to read. HYPERTEXT '06: Proceedings of the seventeenth conference on Hypertext and hypermedia.

2. Mathes, Adam. 2004. Folksonomies - Cooperative Classification and Communication Through Shared Metadata -- http://adammathes.com/academic/computer mediated communication/folksonomies.html

3. O'Reilly, Tim. 2005. What Is Web 2.0? Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software. September 30, 2005. http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-20.html

4. Marcus, Aaron and Angel Perez. 2007. "m-YouTube Mobile UI: Video Selection Based on Social Influence" Proceedings of the 12th International Conference, HCI International.

5. Reed, David P. 2001. The Law of the Pack. Harvard Business Review, February 2001,23-24.

6 .Shirky, Clay. 2003. The Semantic Web, Syllogism, and Worldview, -- http://www.shirky.com/writings/semantic_syllogism.html

Web 2.0 to web 3.0

tatyenutza — Sun, 06 Jul 2008 02:57:21 CDT

1. Introducere
2. WEB 2.0 – Fenomen social
3. Graficul Web 3.0
4. Web 2.0 si Web 3.0
5. O viziune de cercetare
6. Concluzii
7. Bibliografie

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SECŢIA MANAGEMENT, ANUL I, GRUPA 8372 Autori: Ruget Tatiana, Teodorescu Ionela, Petre Ionel, Voaides George.

Web.2.0 in tehnologii video si telefonia mobila

sat3nutza — Sun, 06 Jul 2008 02:54:59 CDT

1. Web 2.0 si tehnologiile video
2. Web 2.0 si telefonia mobila
3. Tehnologiile viitorului

Facultatea de Stiinte Economice
Management :Grupa 8372 Mihai Cristina Onofrei Roxana Pupezescu Bianca Savu Laura
http://www.hit.ro/internet-securitate/Web-2-0-si-tehnologiile-video-reprezinta-viitorul
http://www.romanialibera.ro/a117131/noua-platforma-pentru-aplicatii-mobile-web-2-0.html
http://www.newz.ro/stiri/un-soft-web-2.0-transforma-telefonul-mobil-in-dispozitiv-gps_n54203.html

Aplicatii web 2.0

Administrator8372 — Sun, 06 Jul 2008 02:23:41 CDT

There is no abstract available for this page revision.

6. Concluzia

eni31 — Sun, 06 Jul 2008 02:15:46 CDT

"Web 2.0 presupune avantajul de a folosi servicii oferite de consumatori pentru consumatori şi management algoritmic al bazelor de date, pentru a atinge tot web-ul, adică şi zonele periferice, nu doar centrul, aplicând principiul Long Tail".

Datorita lipsei unor standarde clare în privinţa a ceea ce reprezintă, ce implică şi ce necesită Web 2.0 de fapt, termenul poate însemna lucruri diferite pentru persoane diferite. Multe dintre ideile regăsite în sfera Web 2.0 au apărut cu mult timp în urmă în contextul sistemelor de reţele. Amazon.com, de exemplu, a permis utilizatorilor săi să scrie comentarii şi ghiduri de cumpărături încă de la lansarea sa din 1995. Tot Amazon şi-a deschis API-ul pentru dezvoltatorii externi din 2002. Din această cauză, în momentul în care un site este încadrat de creatorii săi în Web 2.0, deşi are doar câteva facilităţi de bază precum blog-uri, specialiştii reactionează şi denunţă un astfel de act ca o simplă tentativă de autopromovare şi nu ca o aderare la principiile Web 2.0. De aceea, termenul "Web 2.0"cade adesea în păcatul de a deveni doar un artificiu de marketing, în loc să susţină cu adevărat ceva. Există, de asemenea, teoreticieni care afirmă că Web 2.0 nu reprezintă o nouă versiune a World Wide Web-ului, ci că pur şi simplu împinge mai departe conceptele şi tehnologiile folosite în Web 1.0.

În ciuda tuturor criticilor şi atitudinilor sceptice, faptele nu pot fi contestate. Internetul s-a schimbat radical de la "boom-ul .com" şi putem fi siguri că devine din ce în mai interactiv şi mai participativ pentru utilizatorul individual. "Locaţii" de comunicare şi intersectare a oamenilor precum Hi5, MySpace, Flickr, Mappr, eBay sau MMOG-uri ca SecondLife şi World Of Warcraft fac sintagma formulată de Al Gore acum ceva ani să capete nuanţă. Internetul este, într-adevar, în prezent calea de intrare către "autostrăzile informaţiei", după cum afirmă fostul vice-presedinte al S.U.A, însă pe aceste autostrăzi din ce în ce mai ocupate nu mai circulă de mult doar informaţii. Participarea publicului la construirea comunităţii online devine totală prin noua era a Internetului. În condiţiile în care acest fenomen este foarte real, petrecându-se chiar sub ochii noştri, de ce sa nu îi dăm şi un nume? Răspunsul este: 2.0.Web 2.0.

Bibliografie
http://interfetevoluate.blogspot.com/2007/11/ce-reprezinta-web-20.html
http://www.timsoft.ro/ke/modul1.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Web_2.0
http://ana.ablog.ro/
http://www.networkworld.ro/index.php?page=node&id=10451
http://www.rorails.ro/articles/7/comments
http://www.web20.ro/index.php?s=restrains

Web 2.0 in educatie

chilbucutean_alex — Sun, 06 Jul 2008 02:06:16 CDT

1. Generalitati
2. Microblogging-ul in educatie
3. RSS in educatie
4. Aplicatii Google in educatie

Bibliografie: Cercetare efectuata de Carmen Holotescu si Gabriela Grosseck.

Facultatea de Stiinte Economice Brasov,Management,Zi,An I,Grupa 8371
Autori:Chilbucutean Alexandru - Ramil, Gheorghiu Marius - Mihai, Gioacas Flavius

HousingMaps.com

Administrator8372 — Sun, 06 Jul 2008 01:00:21 CDT

HousingMaps.com

Asa arata harta prin care oamenii isi pot alege orasul in care doresc sa caute ceva, de exemplu o casa, un apartament.

Harta detaliata pentru orasul Las vegas.

Putem observa faptul ca in bulinutele galbene gasim poze si alte detalii(pret, locatie e-mail, nr. telefon) despre respectiva casa din Chicago. In bulinutele rosii nu gasim decat detalii privind spatiul pretul si locatia.

Intr-adevar o aplicatie deosebita, HousingMaps.com este un indiciu potential in lumea Web 2.0, unde site-urile si software-ul existent poate fi usor manipulat pentru a produce un nou serviciu.

Frumusetea sta in simplitatea lui: creatorul sau Paul Rademacher spunea despre puterea lui Google Maps si lista lui Craig privitoare la imobiliare, astfel putand realiza un site unde potentialii cumparatori pot vizualiza imagini din satelit asupra proprietatilor de care sunt interesati.

Permite utilizatorilor sa vizualizeze proprietatea la locatia exacta si simultan sa primeasca informatii despre aceasta.

Site-ul pune la dispozitie un serviciu unic si folositor si este realizat cu aproape nici un effort sau capital investit, aratand ce se poate realizata pe Web 2.0 cand API-urile interactioneaza.

Ce Web 2.0 şi imobiliare au în comun? Ei bine, în momentul de faţă, s-ar putea să spunem că comunitatea include diverse mashups din Google Maps, în cazul în care puţine baloane colorate pot indica case de vânzare sau de închiriat.

Or, aceste baloane punct ar putea să deranjeze vecini sau chiar la casele pe care le poate inchiria pentru o luna intr-o locatie exotica. Dar, asta-i doar vârful imobilului Web 2.0 revoluţie.

De cand a incercat Dion Hinchcliffe de a vizualiza 2,0 Web prin simple cuvinte, în 2005, experienţă de utilizare a blossomed, pentru a include bloguri, partajat fotografii, video, sociale de reţea şi multe altele.

O persoană care doreşte să cumpere o casa de astăzi pot descrie lui sau ei, dorinţele, în câteva cuvinte scrise şi care au acasă, dacă apar ca prin magie, printr-un control care este reglat la cuvintele-cheie şi locaţii.

Cumpărătorul are posibilitatea de a vizualiza fotografiile, floorplans, videoclipuri, tri-dimensională de excursii, să înveţe despre cartier, discutaţi cu locatarii care locuiesc în zonă, precum şi vânzătorul de contact direct.

Aproape fiecare detaliu care merge acasă într-o vânzare sau de cumpărare pot fi iniţializate şi chiar online, a finalizat de către cumpărător sau vânzător.

Un alt site asemanator cu (www.housingmap.com) este (www.craigslist.org)

Găsirea unui apartament prin intermediul Criagslist & Housingmap

Mulţi oameni spun că Internetul a devenit cea mai importantă sursă de informaţii de pe pământ.

Această declaraţie este în special adevărat atunci când suntem în căutarea unui apartament în
SUA.

Deşi site-ul duce lipsă de un design atragator, până în prezent, s-a dovedit cel mai bun site-ul atunci când caută apartamente, de cameră, subleases sau mobilier.

Interesant, foarte simplu, dar eficient de design atrage 13,8 milioane de vizitatori pe luna.
După ce vizitam pagina de pornire, trebuie să selectam oraşul în care căutam de la dreapta şi apoi alegem "apts / locuinţe".

Housingmap.com (www.housingmap.com) este o combinaţie de craigslist.org şi hărţi ale site-ului Google.

Aceasta ne va arăta vizual locatii de apartamente pe carele cautam.

Home << >>

DropCash

Administrator8372 — Sun, 06 Jul 2008 00:44:45 CDT

Dropcash

DropCash este un site pentru organizarea si monitorizarea campaniilor caritabile , facand posibile colectionarea de fonduri, monitorizarea lor, discutiile pe marginea acestor si progresul in astfel de actiuni.

Este construit pe sistemul PayPal API, folosindu-se de TypeKey pentru identificarea in sistem si verificare, fiind disponibil tuturor utilizatorilor ce doresc intretinerea unor astfel de pagini.

Este o unealta folositoare pentru actiuni caritabile (de exemplu actiunile caritabile organizate dupa Uraganul Katrina) dar mai ales pentru dezvoltatorii software care folosesc site-urile caritabile pentru a fi platiti pentru munca depusa.

DropCash mai are implicatii deasemeni si in alte domenii. In fapt, orice domeniu avand legatura cu proprietatea intelectuala care poate fi usor copiat (precum un film, muzica, software-ul), pot reprezenta in acest fel plata pentru munca lor.

De exemplu, producatorul uni film poate solicita inainte de realizarea acestuia, o plata, si nedifuzarea integrala a acestuia pana cand nu sunt achitate costurile. In felul acesta studiourile vor avea mai putin de munca cu pirateria din moment ce filmul este partial platit si nu mai conteaza daca acesta a fost copiat de pe net sau comercializat pe strada.

Aceasta idee ajuta intr-o mare masura problemele industriei de film si a televiziunilor.

În general vorbind, acest lucru este un experiment în legătură cu tehnologia Web Services. NET platformă de programare. Mai exact vorbind, acesta este un obiect comercial care ne permite sa încorporam un dropcash în campanie.

Ce este DropCash?

DropCash este o campanie de donatie de servicii care se leagă prin PayPal. Cea mai mare parte fiind folosita acum de către dezvoltatorii de software sau website pentru a ridica banii pentru munca lor.

Dropcash API

Există multe modalităţi de a interacţiona cu Dropcash fără conectarea la sistem în mod direct cu un browser.

Funcţionarul Dropcash API este în prezent fiind în lucru, însă puţini oameni au luat avantaj al nostru flux XML pentru a-şi construi propria lor limbă şi platforme specifice dop.

Home << >>

4. Manifestarea interactivităţii pe Internet în era Web 2.0

iulya — Sat, 05 Jul 2008 20:17:28 CDT

Printre caracteristicile fenomenului web 2.0 se numără interactivitatea sporită, punerea în comun a unor clipuri video şi melodii (moştenită de la reţelele P2P), update-uri extrem de dese, funcţionalitate intuitivă a site-ului, un look fresh, plus capacitatea de a genera o comunitate în jurul respectivului proiect. Pe scurt “Revoluţie culturală. Power to the people!”, cum exclamă Mircea Nanca (Fundaţia Phoenix), care porneşte câte un blog pentru fiecare concert organizat: “Uneori lansez doar un status de messenger şi se declanşează o campanie virală în toată regula.”
Ne găsim în situaţia în care celula de bază a Internetului e considerată a fi blogul. User Generated Content şi Crowdsourcing sunt doar două dintre cuvintele cheie ce caracterizează noua era a Internetului. Iată câteva dintre încercările locale de proiecte muzicale online:

Portaluri

A trecut vremea site-urilor greoaie, doldora de informaţii; bazele de date sunt din ce în ce mai puţin folosite. Cele mai căutate sunt spaţiile în care găseşti noutăţi, articole scurte care te ţin conectat la realitatea imediată sau, şi mai bine, la viitor. Aici se încadrează veteranul muzicabuna.ro, muzicisifaze.com (cam în urmă cu layoutul), 4elemente.ro şi feeder.ro, care, chiar dacă are o structură de blog, este, garantat, mai bun agregator de informaţie.

Site-uri tematice

Cele mai speculate zone din acest punct de vedere sunt cea electro (nights.ro, drumandbass.ro şi beatfactor.ro), rock (metalfan.ro sau metalhead.ro, printre cele mai serioase) şi hip-hop (hiphopkulture.ro).

Magazine online de muzică

Sunt două încercări până acum, dar niciuna convingătoare: musicarena.ro, dedicat muzicii electronice şi musicmall.ro, cu de toate.

Magazine online de bilete

Aici concurenţa e deja serioasă, datorită exploziei de evenimente din ultima vreme, aşa că potenţialul e extrem de mare. Astfel se duelează în informaţii şi facilităţi bilet.ro, bilete.ro şi blt.ro.

Labeluri virtuale

Cel mai vechi şi mai prolific label românesc e arhiva7.ro. De vizitat music.antilab.com şi cubecast.net, un DJ club virtual.

Radiouri şi reviste online

Un bun exemplu e radioalternativ.ro, care emite de mai bine de un an. în afară de streamingul audio, îşi ţine vizitatorii în priză şi prin revista online alternativ.ro. Mai există metropotam.ro, iar celelalte încercări sunt extrem de în urmă. Se tot aude de apariţia unor noi reviste şi posturi de radio pe net, aşa că nu putem decât să ne rugăm la Marele Webmaster, sau să punem pe picioare un proiect online.

3. Analizarea aspectului interactiv între utilizator şi Internet

iulya — Sat, 05 Jul 2008 20:09:22 CDT

Web 2.0 este un termen care defineşte interacţiunea între utilizatori şi internet. Până de curând, internetul era doar un mijloc de informare, în care informaţia venea către cititori. Noul internet devine o sursă de servicii, de aplicaţii, fiind creat de către utilizatori prin servicii ca YouTube, Flickr, del.icio.us, digg, WordPress, Blogger, LinkedIn, Hi5, Facebook şi multe altele. Acestea sunt doar nişte platforme prin care utilizatorii pot împărtăşi unii cu ceilalţi conţinut digital: filme, poze, articole, link-uri, în general tot ce ţine de domeniul digital.

Toate aceste site-uri care definesc Web-ul 2.0 au câteva caracteristici comune: design simplu, culori îndrăzneţe, design pentru content, pagini simple, nu foarte încărcate, fonturi diferite în funcţie de context. Analizând pe rând aceste caracteristici putem constata:

Design simplu: deja sunt învechite design-urile încărcate, înflorate. Acum design-urile sunt minimale, simple şi clare. Să luăm exemplul Apple. Acest site foloseşte doar alb şi negru şi diferite nuanţe de gri, dar în schimb foloseşte foarte multe poze, clare şi colorate. Apple a fost întotdeauna un as în materie de design, iPod-ul sau iPhone-ul fiind o dovadă vie a creativităţii celor de la Apple.

Culori îndrăzneţe: majoritatea site-urilor care apar în noul Web 2.0, folosesc culori puternice. Zonele din pagini care trebuie să atragă atenţia folosesc ca şi background culori puternice sau fonturi colorate şi mari.

Design pentru content: design-ul modern este simplu şi gândit în aşa fel încât să reprezinte cât mai bine informaţia afirmată. Acum design-ul paginilor nu se mai face decuplat de conţinutul care va fi afişat, ci având în minte în primul rând acest conţinut.

Fonturi diferite, în funcţie de context: dacă o anumită frază dintr-un paragraf trebuie să iasă în evidenţă, este scrisă cu fonturi mai mari sau cu culori ţipătoare. Ca si exemple care susţin afirmaţiile de mai sus, sunt cele date chiar pe pagina oficială RubyOnRails : Basecamp , Campfire , 43things , ODEO , Shopify , Fluxiom etc.

Web 2.0. din punctul de vedere al designului site-urilor

Există clar o tendinţă în folosirea fonturilor "sans" (cele în genul Arial, Verdana etc.). De asemenea se observă folosirea obsesivă a culorilor albastru, verde şi oranj (probabil datorită veseliei pe care o inspiră). Din punctul de vedere al funcţionalităţii vedem revenirea la linkurile albastre, stilizate foarte puţin, butoane mari, vizibile, multe pictograme (uneori kitchos de multe).
Sunt vizibile degradeurile folosite extrem de des, între două nuanţe apropiate ale aceleiaşi culori. Ilustraţiile se impun în detrimentul fotografiilor. Se observă de asemenea ca Web 2.0 a însemnat moartea fotografiilor "corporate" (tipul - bărbatul în costum, strângeri de mână, clădiri şi cer albastru etc.)

2. Caracteristici Web 2.0

iulya — Sat, 05 Jul 2008 19:08:56 CDT

Web 2.0 desemnează (destul de vag) noi căi de a considera şi exploata posibilităţile organizatorice ale Web-ului. Conform acestora, conţinutul şi informaţia din Web nu mai este oferită vizitatorilor numai de către mass media, guverne şi firme particulare, ci şi de persoane particulare, legate între ele prin reţele informale bazate pe Internet, şi care contribuie şi participă activ la punerea la dispoziţie şi răspândirea informaţiilor pe întregul glob prin intermediul Web-ului. Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt aşa-numitele Wikis, Weblogs sau mai simplificat blogs, precum şi portalurile şi bursele de schimb de imagini, muzică, filme/video şi software din Internet, cum ar fi Flickr, YouTube şi site-urile pentru File sharing.

În ultimii ani, pe Internet, oameni fără experienţă de comunicare au început să-şi dea cu părerea sau să furnizeze informaţii în cele mai variate domenii. Ceea ce în presa clasică exista doar marginal, sub forma scrisorilor pe adresa redacţiei sau a interviului colectiv pe stradă (aşa-numitul vox pop), a devenit un fenomen cvasigeneral. Toată lumea nu numai că are ceva de spus, dar o şi spune prin intermediul unor platforme uşor de mânuit şi, în plus, gratuite.

Mediile din întreaga lume au reacţionat intens la aceste puncte de vedere noi, bănuindu-se chiar că ele vor avea efecte sociale şi economice directe. Există însă şi voci critice care, conştiente că îndărătul lui Web 2.0 nu stă nici o nouă tehnologie, se plâng de faptul că termenul nu este definit exact şi poate fi deci exploatat după pofte de către unele companii - de exemplu cu scopuri publicitare sau economice sau chiar pentru trafic de influenţă. Un exemplu mai pozitiv sunt activităţile de marketing ale unor firme care încearcă să-şi convingă clienţii să participe activ chiar ei la proiectarea şi realizarea paginilor web oferite de firma respectivă. Deci, în loc de metoda "push" (paginile web ale firmei trebuie să-i împingă pe clienţi să cumpere), se încearcă principiul "pull" (clienţii sunt atraşi să participe la crearea paginilor web ale firmei, dar bineînţeles tot cu scopul de a-i determina să cumpere).

Principalele sale caracteristici - trăsătura socială şi aspectul interactiv - şi ingredientele sale de bază: conţinutul postat de utilizator, care devine un factor activ prin implicarea sa la crearea conţinutului, aplicaţia în sine şi indexarea informaţiilor.

Web 2.0 pune accent pe puterea comunităţii deoarece utilizatorii cu aceleaşi interese pot schimba informaţii mult mai uşor şi se pot dezvolta într-o anumită direcţie. Web 2.0 presupune implicarea utilizatorilor şi se bazează pe încredere, pe o nouă generaţie de dezvoltatori şi pe dorinţa de conversaţie a oamenilor.

O descriere a Web 2.0 s-ar putea face prin următoarele caracteristici:

Web-ul apare ca platformă unitară care furnizează o paletă largă de aplicatii şi servicii prin intermediul browserului. Acestea sunt foarte apropiate de aplicaţiile desktop dar avantajul lor este faptul că pot fi accesate oriunde şi oricând.

Este construit pe baza unei arhitecturi care încurajează participarea activă a utilizatorilor, aceştia implicându-se cât mai mult în aplicaţia pe care o utilizează, iar pe măsura utilizării acesteia dându-i valoare.

Utilizatorii ce dispun de date pe o pagină web îşi exercită controlul asupra acelor date.

O interfaţă bogată, interactivă, prietenoasă cu utilizatorul bazată pe Ajax sau alte framework-uri similare.

Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o tehnică de programare pentru crearea de aplicaţii web interactive. Intenţia este să facă paginile web să pară mai receptive, prin schimbul unor cantităţi mici de date cu serverul în fundal, astfel încât să nu fie nevoie ca pagina să fie reîncărcată la fiecare acţiune a utilizatorului. Aceasta are ca scop creşterea interactivităţii, vitezei şi uşurinţei în utilizare a aplicaţiilor web. JavaScript este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor.

Permite interacţiunea facilă între utilizatorii care au aceleaşi interese, aspecte de social-networking.

Oferă utilizatorilor posibilitatea:

de a produce conţinut, de a-l partaja cu alţii, deci o mai puternică interactivitate;
o experienţă mult mai apropiată de aplicaţiile desktop, cu interfeţe grafice intuitive, plăcute, programabile şi, mai ales, transparente;
facilitează accesul public la baze de date, prin API-uri;
are abilitatea de a conecta între ele diverse aplicaţii sau servicii şi de a agrega date din diverse surse - RSS, bloguri;
,,vorbeşte” despre: socializarea informaţiei - un concept despre aplicaţii şi oameni; apariţia instrumentelor colaborative de genul wiki-urilor, a platformelor de socializare ca MySpace, Hi5, LinkedIn sau Second Life, a blogurilor, a structurilor de comunicare de date şi documente, a colecţiilor de bookmarkuri ( ca del.icio.us sau digg ), de clipuri video ( YouTube ) sau de imagini ( flickr ) etc.;
sindicalizare - RSS şi structuri de taguri: eliminarea clasificărilor tip arbore şi aplicarea de etichete astfel încât un anumit lucru nu mai e strict descendent dintr-un altul ci poate face parte din mai multe categorii;
creşterea uzabilităţii - îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor;
democratizarea conţinutului şi distribuţia acestuia (conţinut creat de utilizator şi distribuit liber);

Foloseşte puterea comunităţilor de internauţi;

Indică o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte Web-ul.

Termenii caracteristici Web 2.0 apar în imaginea de mai jos, publicată de Markus Angermeier la Flickr:

De asemenea, Web2.0 e caracterizat prin faptul că foloseşte la maxim puterea comunităţilor şi sunt susţinute puternic de comunităţi concentrate în jurul aplicaţiilor respective. Totodata, se preferă eliminarea clasificărilor de tip arbore şi mai degrabă se aplică etichete astfel încât un anumit lucru nu mai e strict descendent dintr-un altul ci face parte din mai multe categorii (etichetele de la Gmail versus clasificările pe directoare, cum se făcea până acum, sunt un bun exemplu).

Internetul trece în această nouă eră, uşor-uşor, din mâinile distribuitorului în cele ale consumatorului.

Exemplele ce dovedesc schimbarea sursei de putere în favoarea utilizatorului individual pot continua, omul secolului XXI având acum cheia către cutia cu secrete a lumii. Acest nou "Homo Interneticus" deţine o armă considerabil mai puternică în plus faţă de predecesorul său - informaţia totală. Pentru că asta oferă noul Internet. Implicarea utilizatorilor în construirea bazelor de date are consecinţe vitale în tot ceea ce înseamnă evoluţia societăţii de astăzi. Prezenţa oamenilor online nu mai înseamnă de mult o simplă poză şi un nume. Personalizarea avatarelor a ajuns aproape de împlinire, utilizând majoritatea formelor de media existente. Oamenii îşi individualizează existenţa pe Internet scriind jurnale, postând poze şi filme făcute de ei, cântece înregistrate în mini-studiourile de acasă, împărtăşind opinii, formând grupuri şi organizând întâlniri, începând afaceri şi contribuind cu informaţii, cât mai multe informaţii.

1. Termenii caracteristici Web 2.0

iulya — Sat, 05 Jul 2008 18:37:19 CDT

Web 2.0 a fost definit în foarte multe feluri . Definirea acestuia a constituit şi constituie subiectul a numeroase dezbateri. Unii spun că este “o atitudine nu o tehnologie”, alţii sunt de părere că este un “termen de marketing”.
Web 2.0 reprezintă a doua etapă în dezvoltarea World Wide Web cuprinzând tehnologii precum: RSS, bloguri, wiki, sisteme de bookmark colaborativ, Ajax, Ruby on Rails, etc.

Aplicaţii cu implemetări caracteristice Web 2.0 prezentate în articolul lui Tim O’Reilly şi discutate la brainstorming în comparaţie cu Web 1.0 sunt următoarele:
a.) Google AdSense ofera proprietarilor de website-uri posibilitatea de a afişa
anunţuri Google pe propriile pagini de web. Programul combină anunţurile oferite în regim de "plată pe clic" cu cele oferite în regim de "plată pe afişare", ceea ce înseamnă că proprietarii de website-uri sunt plătiţi pentru clicurile valide făcute de vizitatori pe anunţuri sau pentru afişarea acestora. AdSense pentru conţinut permite atât anunţuri de tip text cât şi anunţuri de tip imagine sau video, într-o varietate de dimensiuni care pot fi adaptate formatului diferitelor pagini web.

b.) Flickr este aproape cel mai bun organizator de fotografii online şi distribuitor al acestor aplicaţii din lume.
Pe lângă faptul că se bucură de o vastă popularitate printre utilizatorii de Internet care pot schimba între ei fotografii, Flickr este folosit intens de bloggeri ca album de imagini. Popularitatea sa a crescut o dată cu instrumentele ce au permis comunităţii online să pună tag-uri la fotografiile altor persoane.

c.) BitTorrent este un protocol care permite descărcarea rapidă de fişiere folosind o cantitate minimă din lăţimea de bandă disponibilă a conexiunii la Internet. BitTorrent nu costă nimic şi nu conţine viruşi sau agenţi spyware, codul său sursă fiind disponibil gratuit. Spre deosebire de alte metode de download, BitTorrent maximizează viteza de transfer împărţind fişierul în bucăţele şi descărcând acele bucăţele pe rând de la utilizatorii care le au deja. Acest proces poate face fişierele voluminoase, dar populare, ca de exemplu episoade ale emisiunilor de televiziune sau filme şi videoclipuri, să poată fi descărcate cu viteze mult mai mari decât este posibil cu protocoale similare.

d.) Napster este primul program de file-sharing din istorie.

e.) Wikipedia este “enciclopedia liberă pe care oricine o poate edita”.

f.) Un blog (prescurtat de la expresia engleză web log, jurnal pe Internet) este o publicaţie web ce conţine articole periodice sau şi cu actualizare neîntreruptă, ce au de obicei caracter personal. Ca regulă actualizarea blogurilor constă nu în modificarea textelor de până acuma, ci în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuţiile fiind afişate în ordine cronologică inversă. Acest gen de publicaţii web sunt în principiu accesibile publicului larg.

Bloggingul ca şi fenomen de masă pare să fi apărut din neant, însă îşi are originile la începuturile webului. În 1999 au apărut utilitare pentru a practica bloggingul. A trebuit să treacă câţiva ani pentru ca acest fenomen să ia amploare. Între 2000 şi 2005 sute de milioane de oameni au început să publice bloguri. Chiar dacă bloggingul nu uzează tehnologii asociate cu Web 2.0, el a format un canal ce permite răspândirea cu o viteză uluitoare a ştirilor despre aplicaţiile interesante ce uzează tehnologii Web 2.0.
Cei ce publică bloguri folosesc un limbaj natural, onest, direct, amuzant şi şocant câteodată. Astfel, ei inspiră încredere şi cuvântul lor are importanţă pentru că pot direcţiona traficul spre aplicaţiile despre care ei discută.

g.) SEO - Search Engine Optimization - este acţiunea de a seta o pagină web folosind diferite cuvinte cheie ori fraze pentru ca site-ul respectiv să fie găsit cât mai uşor de utilizatori la folosirea motoarelor de căutare. În momentul de faţă termenul acoperă o arie mai mare de activităţi necesare promovării unui website.

h.) O wiki este o aplicaţie web ce permite utilizatorilor să adauge conţinut şi să păstreze propriile lor versiuni succesive, la fel ca pe un forum Internet, dar permite şi oricui altcuiva să editeze conţinutul. Termenul Wiki denumeşte şi software-ul colaborativ folosit pentru crearea unui asemenea site web.

i.) Un tag este un cuvânt sau o scurtă expresie care etichetează o informaţie, facilitând regăsirea acesteia. Ca şi concept, tagurile sunt asemănătoare cu categoriile, dar sunt mult mai flexibile decât acestea. Tagurile nu sunt limitate la unele fixe, nu trebuie create înainte de a fi utilizate, nu este obligatorie căutarea lor în liste. Pentru a asocia un tag cu o informaţie, este suficient să-l scrii. În plus, poţi asocia mai multe taguri cu o anumită informaţie, nu doar unul, cum este de obicei atunci când se lucrează cu categorii.

Taggingul este unul dintre cele mai importante elemente ale Web 2.0. Joshua Schachter a reuşit să facă din taguri un standard, el inventând serviciul del.icio.us. Acest serviciu permite utilizatorilor să asocieze taguri relevante pentru bookmarkurile personale pentru ca, la sfârşit, să existe o “supă” cu taguri prin care putem naviga exact spre ceea ce ne interesează.
Acest serviciu a devenit rapid un spaţiu de experimentare. APIul care stă la baza del.icio.us permite construierea a tot felul de experimente prin asocierea tagurilor cu alte proiecte.

j.) RSS este un protocol deschis de publicare a informaţiei pe Web. RSS este o modalitate de a prelua şi de a citi anumite informaţii direct de la site-urile sursă. RSS foloseşte un cod care scanează mereu un website pentru a găsi conţinutul nou şi, apoi, trimite acest conţinut tuturor abonaţilor. În mod normal, într-un feed RSS, se regăsesc numai data, titlul şi o scurtă descriere a conţinutului, întreaga informaţie putând fi citită doar din website. Dacă însă webmasterul unui site doreşte, prin intermediul RSS-ului poate fi oferită întreaga ştire/articol.

RSS este important pentru că permite informarea despre actualizări ale resurselor online fără a face apel la e-mailuri sau Newslettere, implicit reducând posibilitatea de a primi spam şi viruşi.

00

eni31 — Sat, 05 Jul 2008 16:34:08 CDT

There is no abstract available for this page revision.

4. Aplicaţiile web în viitor

incze.reka — Sat, 05 Jul 2008 16:32:53 CDT

Foarte mulţi spun că Web 3.0 este egal cu Webul Semantic. Tehnologiile pe întelegere semantică au un rol foarte important: se combină nişte informaţii independente şi se pun într-un context, adică fac ca informaţia să fie înţeleasă mai bine. Informaţia se “apropie” mai mult de noi, devine mai personal.

Web 3.0 este un pas înainte în formarea webului pentru că are un rol integral. Vom putea să folosim împreună sursele, separate încă în prezent . De exemplu: rezervări online pentru o excursie în Taiwan. Nu trebuie să navigăm de la o pagină de web la alta ca să cumpărăm oferta dorită. Elementele de web 2.0 sunt reunite, alcătuiesc o unitate nouă. Generaţiile de tehnologii de web- căutări orizontale şi verticale, reţelele comune – o să se reunescă în Web 3.0. Pentru toate acestea sunt necesare tehnologii de web mai complexe, mai sofisticate şi algoritmi de inteligenţă-artificială mai bune. Numai aşa o să fie webul mai uşor de utilizat.

0

eni31 — Sat, 05 Jul 2008 16:24:59 CDT

3. Evoluţia web 2.0

incze.reka — Sat, 05 Jul 2008 16:20:44 CDT

Web 1.0

La început webul a avut pagini de web simple si staţionare(cu acelaşi conţinut) încă din 1980. Primul motor de căutare şi pagini de web au fost făcute în 1990 de Tim Berners-Lee. Primele servere de web nu au făcut altceva , decât au făcut posibilă şi accesibilă navigarea pe Internet bazele de date, care au conţinut pagini de XHTML şi între care s-a putut naviga prin linkuri.

Aceste pagini au fost incărcate odată cu modficări foarte puţine. Foarte des au fost realizate paginile de web şi nu au fost modificate timp de ani întregi. S-a dezvoltat cumpărarea online, au înfiinţat firme comerciale pe Internet (Yahoo!, Amazon, eBay, etc.), modul cumpărare-vânzare s-a schimbat şi căutarea pe internet a devenit obişnuinţă. Ne-am grăbit să cunoaştem şi să le ocupăm acest univers nou.

Deşi nu a fost evidenţiată, a existat o tranziţie de la web1.0 la web 2.0, iar tranziţia a depins de o multitudine de factori.

Când web–ul a devenit comercial, la începutul anilor ’90, s-a înregistrat o explozie a Internetului, volumul de informaţii disponibile pe Web luând proporţii impresionante.
S-au format grupuri de utilizatori, au început cooperări în domenii de cercetare ştiinţifică, învăţământ, au luat fiinţă o mulţime de comunităţi online, de interes sau practică ( care colaborează la un proiect comun ).

Chiar dacă au existat încercări de a implementa posibilitatea ca vizitatorii unui site să adauge sau să modifice conţinutul, ele au fost ignorate de public şi s–au lovit de capacitatile tehnice limitate ale acelor vremuri.
În acea perioadă majoritatea paginilor erau în general statice.
Aceasta perioada a fost denumită ulterior web1.0.

Web1.5

Un magazin „tradiţional” –Web 1.5 – îşi are începuturile atunci când au apărut magazinele online. Mai de aproape şi lumea afacerilor a început să vadă nişte fantezii. În primul rând s-a dezvoltat grafica de web cu oportunităţile şi dezavantajele sale.

Broşura firmelor, anunţurile, reclamele au fost „distribuite” altfel. Webul a prezentat un nou mod în derularea informaţiei.
În acelaşi timp au apărut şi paginile dinamice de web. Pe server pentru derularea unui program mic la fiecare cerere a paginii a apărut o pagină nouă sau paginile de XHTML au fost realizate cu modificarea paginilor existente în baza de date.

În era dotcom-ului ( .com ) s-au diversificat serviciile oferite, au apărut milioane de pagini cu ştiri, care erau actualizate des; au devenit necesare CMS-urile - sisteme de management a conţinutului. Oamenii citeau presa, intrau pe forumuri, navigau; cei care scriau ştirile şi realizau paginile web erau în general ziariştii şi informaţia circula unidirecţional, către cititor.
Oricine putea să-şi creeze propria pagină web; fie o concepea personal sau cu ajutorul CMS-urilor gratuite sau open source existând şi posibilitatea găzduirii gratuite.
Aceasta este cunoscută ca fiind perioada web1.5.

Web1.5 coexistă cu generaţia 2.0.

Web 2.0

Articolul lui Tim O'Reilly What Is Web 2.0 - Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software, apărut în septembrie 2005, este unul din articolele de bază, ce fundamentează conceptele Web 2.0.
Tim explică faptul că termenul de Web 2.0 a apărut în 2004, în timpul unui brainstorming între O'Reilly Media şi MediaLive International, în pregătirea organizării unei conferinţe legate de Web.
In căutarea numelui, organizatorii au remarcat ca în ciuda colapsului dotcom, o serie de aplicaţii web noi, valoroase apar cu regularitate, caracterizate prin colaborarea utilizatorilor la crearea conţinutului.
Site-ul Web2.0 Conference se poate vizita, se pot vedea temele principale ale prezentărilor. In toamna aceasta, va fi a patra ediţie, sub numele - Web2.0 Summit.
Tabelul de mai jos, prezentat în articol şi discutat la brainstorming, conţine perechi de aplicaţii similare, cu implementări caracteristice web1.0 şi Web 2.0:

Web 1.0	Web 2.0
DoubleClick	Google AdSense
Ofoto ( cumpărată de Kodak şi devenită Kodak Gallery )	Flickr
Akamai	BitTorrent
mp3.com	Napster
Britannica Online	Wikipedia
Pagini personale	Bloguri
Speculare nume domenii	SEO (search engine optimization)
Pagini vizitate	Cost per click
CMS (content management systems)	wiki
Directoare (xonomy)	Tagging ( sisteme de bookmark colaborativ - folksonomy )
Publicare	Participare
Stickiness ( abilitatea unui site de a atrage şi fideliza vizitatori )	RSS ( sindicare informaţie )

A devenit clasică imaginea publicată în articol existent şi în colecţia de la flickr, în care Web-ul este văzut ca o platforma de colaborare.

În prezent, se constata o tranziţie de la „vechiul” Web la „noul” Web, spaţiul WWW fiind văzut mai mult ca o platformă software, în care utilizatorul îsi controlează / creează propriile date, informaţii, punându–le în mod uzual la dispoziţia altora prin intermediul unor instrumente colaborative.
Web 2.0– nu este altceva decât webul din zilele noastre, care se modifică, se dezvoltă de zi cu zi şi care cuprinde servicii şi oameni. Web 2.0 este o denumire, ceea ce este, ceea ce se întâmplă cu noi şi ce se întâmplă cu web-ul în zilele noastre. Nici mai mult, nici mai puţin decât atât. Caracteristicile importante sunt: realizarea unor reţele comune (MySpace, Facebook şi altele),multe firme mici, căutare de parteneri online, legarea de noi prietenii. Am învăţat să folosim reţeaua World Wide Web şi pentru scopuri sociale.

Bloguri, wiki-uri, podcast-uri, comentarii text sunt formele prin care conţinutul webului s-a dezvoltat foarte mult. Practic, a devenit accesibil pentru oricine să-şi dezvăluie gândurile sale pe internet. Blogurile s-au răspândit şi la nivelul firmelor şi în zilele de azi au apărut nu numai agendele personale şi comerciale ci şi blogurile de politică. Pe lista de noutăţi, blogul este unul dintre acestea, în afară de asta au apărut multe servicii comunitare necunoscute până acum. Au apărut partajarea de imagini (Flickr), pagini de ştiri comune (Digg), reţele sociale comerciale(iWiW, myVIP), şi vor mai apărea şi alte servicii în curând.

Media cu direcţia unică şi tradiţională a fost schimbată pas cu pas ca rezultatul unor activităţi. Pe lângă motoarele de căutare orizontale, generale, au apărut şi motoarele de căutare verticale, iar Google le-a reunit pe amândouă (Universal Search). Căutarea verticală constă în: motoarele de căutare, nu caută informaţiile în bazele de date uriaşe ci în spaţii mai mici, sunt specializate la anumite spaţii. Adică, dacă vrem să căutăm în engleză cum să instalăm ferestre termopan, în loc să citim mesajele de eroare Windows, putem să citim idei despre înnoirea locuinţei. Ceea ce am vrut într-adevăr.

Caracteristici Web 2.0

Denumirea de Web 2.0 reprezinta etapa a doua în dezvoltarea World Wide Web şi înglobează utilitarele şi serviciile lui. Multe din tehnologiile şi conceptele dezvoltate în trecutul apropiat le putem include aici, de exemplu: RSS, bloguri, podcast, RSS, wiki, sisteme de bookmark colaborativ, LoL ( publicate de către mulţi pentru mulţi ), web API-uri, servicii web online, Ajax, Ruby on Rails, etc.
Imaginea de mai jos oferă o perspectivă asupra noilor tehnologii şi momentul apariţiei - a fost publicată în septembrie 2006 de Jürgen Schiller García în însemnarea Web 2.0 Buzz Time bar din blogul scill:web2.0 repository; sunt multe referiri la imagine în articole despre Web 2.0.
Desigur în cele peste 44 de milioane de menţionări ale termenului Web 2.0 pot fi găsite argumente pro şi contra.
Definiţia Web 2.0 nu este clarificată - câteva posibile definiţii apar la 10 definitions of Web 2.0 and their shortcomings.
Tehnologiile mai sus amintite sunt majoritatea noi, se schimbă şi se dezvoltă într-un ritm ameţitor. De exemplu termenul podcast, aparut în anul 2004, a fost declarat de redacţia New Oxford American Dictionary cuvântul anului 2005 - în 2004 cuvintele au fost blog şi RSS. Ruby on Rails a ajuns la versiunea 1.0 la data de 13 decembrie 2005.
Denumirea Ajax a luat naştere în luna februarie a anului 2005 iar astăzi este unul din cel mai mare buzzword în domeniu. Prima carte despre Ajax a început a fi scrisa în februarie 2005, iar la revizia dinaintea editării ( septembrie 2005 ) multe lucruri erau deja depăşite. Timeline-ul de la primul paragraf foloseşte Ajax.

O descriere a Web 2.0 s-ar putea face prin următoarele caracteristici:

include o paletă foarte largă de aplicaţii şi servicii care folosesc Web-ul ca platformă unitară şi organizată de comunicare;
este construit pe baza unei arhitecturi care încurajează participarea activă a utilizatorilor;
permite interacţiunea facilă între utilizatorii care au aceleaşi interese;
oferă utilizatorilor posibilitatea:

de a produce conţinut, de a-l partaja cu alţii, deci o mai puternică interactivitate;
o experienţă mult mai apropiată de aplicaţiile desktop, cu interfeţe grafice intuitive, plăcute, programabile şi, mai ales, transparente;
facilitează accesul public la baze de date, prin API-uri;
are abilitatea de a conecta între ele diverse aplicaţii sau servicii şi de a agrega date din diverse surse - RSS, bloguri;
vorbeşte” despre: socializarea informaţiei - un concept despre aplicaţii şi oameni; apariţia instrumentelor colaborative de genul wiki-urilor, a platformelor de socializare ca MySpace, Hi5, LinkedIn sau Second Life, a blogurilor, a structurilor de comunicare de date şi documente, a colecţiilor de bookmarkuri ( ca del.icio.us sau digg ), de clipuri video ( YouTube ) sau de imagini ( flickr ) etc.;
sindicalizare - RSS şi structuri de taguri: eliminarea clasificărilor tip arbore şi aplicarea de etichete astfel încât un anumit lucru nu mai e strict descendent dintr-un altul ci poate face parte din mai multe categorii;
creşterea uzabilităţii - îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor;
democratizarea conţinutului şi distribuţia acestuia (conţinut creat de utilizator şi distribuit liber;

foloseşte puterea comunităţilor de internauţi;
indică o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte Web-ul.Termenii caracteristici Web 2.0 apar în imaginea de mai jos - Web2.0 - extended mindcloudmap, publicată de Markus Angermeier la flickr; notele pe imagine conduc la diferite aplicaţii.

Despre Web 2.0, partizanii momentului tehnologic actual au spus că:

este mai degrabă o nouă viziune asupra Web-ului decât o tehnologie sau un grup de tehnologii;

este mai mult o „atitudine” decât o tehnologie;
este un fenomen cultural, mai mult decât unul tehnic;
este un termen de marketing;
este un nou val de tehnologie avansată;
este un amalgam logic de tendinţe;
un Internet la îndemâna oricui.

Aşadar, despre ce este vorba?

de redescoperirea Web-ului?

de o noua tinereţe a Internetului?

de recuperarea şi reîmprospătarea unor tehnologii mai vechi?

de democratizarea Internetului?

Sau pur şi simplu de o colecţie de tehnologii şi metodologii care fac Web-ul mult mai participativ, mai în timp real, mai personalizabil, permitând o cooperare mai strânsă între oameni şi o comunicare mai fidelă între calculatoare?

Dacă totuşi ar trebui să facem o descriere a Web 2.0, atunci aceasta se regăseşte în principalele sale trăsături - trasatura socială şi aspectul interactiv - şi ingredientele sale de bază: conţinutul postat de utilizator, aplicaţia în sine şi indexarea informaţiilor.
Printre marii jucători care au implementat această tehnologie se numară:

Microsoft,

Amazon,

Yahoo:

aplicaţia de webmail Yahoo!MailBeta,
de marcare socială del.icio.us - cumpăratăa în decembrie 2005,
de partajare fotografii flickr - cumpărată în martie 2005,
portal personalizat my.yahoo.com,
Yahoo Instant Search

Google care, la începutul anului 2005, prin folosirea Ajax-ului, a introdus pe scară largă versiunea 2.0 a Web-ului în aplicaţiile sale:

GMail,
Google Calendar,
Google Google Docs & Spreadsheets - lansare la 10 octombrie 2006, după ce în 9 martie, Writely fusese cumpărat,
Google Reader,
Google Scholar,
Google Suggest - depaşit însa în performaţe de SurfWax LookAhead,
Google Book Search, - în implementare un rol important l-a avut românca Rada Mihalcea,
Blogger,
YouTube - cumpărată în octombrie 2006,
Google Maps, etc.

O imagine care ilustrează jucători din Web 2.0 este 2007 Web Trend Map de la Information Architects Japan.

Cele mai folosite tehnologii Web 2.0 ca un mecanism de sprijin pentru pregătirea şi realizarea materialelor didactice, evaluarea şi analiza evoluţiei cursanţilor, realizarea prezentărilor informative şi formative, planificarea timpului, realizarea orarului şi a calendarului de activităţi, dezvoltarea de proiecte în colaborare, multe ducând la centrarea pe participant / student, sunt: blogurile, wiki-urile, RSS, sistemele de bookmark colaborativ, podcastingul. În modulele următoare vom examina toate aceste tehnologii, cu exemplificări în utilizarea în educaţie, pe plan mondial şi în spaţiul românesc.Tot mai mult astfel de tehnologii sunt utilizate / integrate în învăţământul tradiţional, dar şi în cel continuu sau în cel online.

Probabilitatea ca un educator / profesor / tutor / formator să adopte Web 2.0 şi, totodată, o schimbare în strategia sa didactică, este în strânsă legătură cu atributele noilor tehnologii:

reducerea costurilor
flexibilitate în sensul posibilităţii alegerii tehnologiilor;
acces mai usor şi mai rapid la informaţii exact când şi unde este necesar;
integrarea în activităţile de predare a unei varietăţi de tehnologii Web 2.0;
posibilităţi extinse de informare şi colaborare prin intermediul serviciilor de marcare socială / bookmark colaborativ;
controlul accesului la resurse prin autentificarea utilizatorilor;
partajarea experienţelor acumulate - bloguri, wiki-uri, flickr;
independenţa de platformă - este suficient doar un calculator, cu browser Internet şi conexiune la reţea;
compatibilitatea cu elementele mediului educaţional şi dinamica contextuală existentă;
nivelul scăzut de complexitate în utilizare - abilităţi minime de operare cu Internetul;
fiabilitatea în utilizarea continuă un interval mare de timp;
redistribuirea efortului, astfel încât tot mai puţin timp şi energie să fie consumate căutării şi managementului de informaţii - del.icio.us;
creşterea numărului modalităţilor de utilizare şi eterogenitatea practicilor didactice şi a tipurilor de formare datorate diversităţii noilor tehnologii;
testabilitatea în practicile didactice deja existente, fără mari schimbari în modus operandi curent;
concentrarea majoră pe introducerea inovaţiei didactice şi nu a tehnologiei ca atare;
crearea de conţinut digital; · atractivitatea materialelor prin îmbinarea imaginii cu sunetul etc.

În ciuda răspândirii din ce în ce mai largi şi a fortei de seducţie exercitată asupra educatorilor, aceste tehnologii prezintă şi neajunsuri:

a te adresa oricui comportă riscul de a nu te adresa nimănui;
constrângeri tehnologice, în special lipsa conexiunii la Internet în banda largă;
grad redus de flexibilitate din partea instituţiilor de învăţământ;
pot apărea probleme legate de imparţialitate şi independenţă, de manipulare şi control, de
etică şi confidenţialitate, altfel spus de obiectivitatea, actualitatea şi relevanţa informaţiilor prezentate;
sentimentul că se invadează viaţa personală;
uneori nu produce ameliorări sau schimbări educaţionale reale;
supraîncărcarea educatorilor- (timpul necesar autoinstruirii creşte;
necesită autodisciplină, să fii autodidact, curios şi motivat, ceea ce uneori se poate transforma în barieră.

În consecinţă, adoptarea de către educatori a noilor tehnologii Web 2.0 este susceptibilă de:

a permite accesul la surse de informare şi cunoaştere mai extinse şi mai variate;
a provoca o crestere considerabilă a cercetării documentare;
a oferi oportunităţi pentru introducerea de noi situaţii de învătare;
a deplasa accentul dinspre predare spre învăţare;
a adopta metode active, participative;
a promova munca independentă, inventivitatea, creativitatea;
a stimula cooperarea şi dialogul prin integrarea mediilor colaborative specifice Web 2.0;
a dezvolta autonomia şi flexibilitatea cursanţilor;
a îmbina armonios învatarea individuală cu cea socială.

Web 2.0 boom-ul investiţiilor

Matt Marshall | 21 Septembrie 2006
Capitalul investit de Venture în acest an în companii web 2.0 pare a se dubla faţă de anul terecut la aproximativ 500 milioanede dolari, conform unui nou raport din acest sector. Aceste ultime declaraţii aparţin lui Dow Jones Venture, acesta evită să facă aceleaşi greşeli ca şi adversarul său PricewaterhouseCoopers cu câteva luni în urmă. PricewaterhouseCoopers ar putea fi condamnaţi pentru cel mai recent experiment, dar în acest caz Venture au beneficiat de pe urma acestuia devenind mai de incredere. Aceştia si-au selectat fiecare companie cu grijă şi de asemena au consultat si experţi, inaintea publicării. Articolul arată investitori care au venit cu 263 milioane de dolari pentru companii Web 2.0 pe perioada pmiei jumatăţi al acestui an, care este mai mult decât a fost investit pe durata întregului an 2005 şi anume 199.1 milioane de dolari.

49 de investiţii au fost realizate în prima jumătate a acestui an, comparat cu 59 pentru tot anul 2005. Aproximativ 65% din investiţiile Web 2.0 din acest an au reprezentat au fost cele mai importante, faţă de anul trecut când 75% din aceste investiţii au fost pentru finanţarea early-stage.

Mai mult de jumătate dintre companii (25) investiţiile din 2006 generau venituri, inclusive au fost identificare ca profitabile. Nici una din 2005 nu au devenit compani profitabile.
Cele mai mari investiţii web 2.0 din acest an sunt:

1. Facebook (Palo Alto),25 milioane de dolari
2. Zimbra (San Mateo),14.5 milioane de dolari

Cei mai activi investitori web 2.0 din acest an sunt:

1. Accel Partners
2. General Catalyst Partners
3. Draper Fisher Jurvetson.

Comparat pe o period mai mare -din 2001- cei mai active investitori îi incude pe acesti trei împreună cu:

4. Sequoia Capital
5. Omidyar Network

Matt Marshall | 8 Noiembrie 2006

Dow Jones Venture continua să realizeze cea mai bună cercetare în ceea ce priveste Web 2.0.
Din tabelul următor se poate observa în ce direcţie se îndreaptă investitorii.

Btw, Intel Capital ar trebui să urce în acestă listă conform ultimelor declaraţii şi anume care spun ca doresc să investească în YouTube până în martie.Dar aceeastă idee nu a avut prea mare tragere internă. Intel a mai declarat că va distribuii SuiteTwo, un software integrat Web 2.0 pentru companii mici şi mijlocii. Pachetul include Socialtext (wiki software), Six Apart’s Movable Type (blogging software), Newsgator (RSS reader) and Simplefeed (RSS distribution). Avem confirmarea că Intel a investit în aceste cinci companii: Socialtext, Six Apart, NewsGator, Simplefeed; oricum numărul acesta nu va rămâne neschimbat).

Web 2.0 investiţii aproape de "vârf de munte" în 2007

Îndreptaţi-vă atenţia pentru un moment de la Bear Stearns la lumea web 2.0, unde ştirile nu sunt nici decum depresive, ci din contra investiţiile au atins un nivel foarte inalt, conform unui raport de Dow Jones VentureSource. Compania fundamentează această evaluare pe faptul că a fost doar o creştere de 25% în numărul de afaceri între anul 2006 şi 2007, de la 143 de afaceri la 178. Din 2002 până în anul 2006, în contrast, numărul afacerilor s-au dublat în fiecare an.
Pe de altă parte, totalul sumei de dolari investită în 2007 a fost aproape de 88% faţă de 2006, care a ajuns la 1.34 bilioane de dolari. Singurul protest a fost că 22% din aceşti bani, cel puţin 300 milioane de dolari, au mers la o singură companie, Facebook. Compania se ridică la 240 milioane de dolari, plus că cel puţin 60 milioane de dolari au fost de la investitori individuali. Următoarea afacere mare Web 2.0 a fost pentru Ning, o companie care permite utilizatorilor să îşi creeze propriul lor site social. Ning, similar cu Facebook creşte cu 44 milioane de dolari.

Dar multe dintre acţiuni aparent aparţineau lui Silicon Valley, New England (în special Massachusetts, plus o companie din Connecticut) deţine o mare parte. VentureSource enumeră 20 de afaceri în 2007, de la 15 în 2006, de la un total investit de 158 milioane de dolari,exact dublul anunului precedent. New York Metro s-au încheiat de la 9 în anul anterior la 25, dar acestea însumează doar 58 milioane de dolari. Totalul numărului de afaceri din San Fransisco Bay Area de fapt scade de la 74 în 2006 la 72, incluzând şi Facebook. Dacă dăm la o parte Facebook, investiţiile din Silicon Valley au scăzut cu 3%.
În top trei al companiilor Bay State una dintre ele se luptă să rămână în afacere, iar alta a dat faliment. N2N Commerce din Cambridge se ridică la 30 milioane de dolari de la General Catalyst Partners si Limited Brands, acesta a repezentat cel mai mare risc local. Dar compania ecommerce, care au avut ca scop să lase administrarea vânzarilor pe internet cu amănuntul, ofertele şi stocurile materiale s-au umflat pe timpul sărbătorilor. Boston-based Eons a fost la timpul rspectiv un portal web a investit 22 milioane de dolari (o mare parte, accidental, de la General Catalyst).

VentureSource nu au spus că cea de-a doua mare investiţie a anul trecut a fost Sermo, de asemenea Cambridge, care deţine online o comunitate de doctori. Sermo a finalizat afaceri de 26.7 milioane de dolari în septembrie. Compania de asemenea deţine cea de-a şasea mare investiţie în ianuarie 2007 de 9.5 milioane de dolari.

Web 2.0 se adresează acelor companii care oferă participarea utilizatorilor printr-o interfaţă dinamică şi include un conţinut creat de utilizator, o reţea sau o colaborare. Exemple ar fi podcasting, tagging, blogs, social networking, marshups şi wikis. Tehnologiile folosite în aceste aplicaţii include: AJAX, RSS, SOA, CSS, XHTML, Atom. Xeconomy este o companie Web 2.0 şi a fost situată în competiţia strânsă pe locul 17-18 în lista VenturaSource, cu o creştere de 1 milion de dolari.
Jessica Canning, directoare a cercetării globale de la Dow Jones VentureSource, a spus că companiile web 2.0 sunt investiţii relative dezavantajoase, care atrag riscul capital. Cu doar câteva milioane de dolari acestea pot avea prezenţă web care atrag utilizatori şi tot o dată publicitate. Dar ea adaugă că 2008 ar putea fi începutul sau sfârşitul companiilor care se bazează pe publicitate. “Economia străzilor murdare este cuplată cu o încetinire a publicităţii online, aceasta va pune companiile într-o provocare pentru abilităţile acestora de a genera venituri şi poziţionarea acestora pentru o iesire ”, a spus ea într-o conferinţă de presă.

Lista VentureSource din 2007 a investiţiilor web 2.0 pe regiuni:

ay Area — $721 million, 72 deals
New England — $158 million, 20 deals
Pacific Northwest — $140 million, 13 deals
Southern California — $115 million, 14 deals
New York Metro — $58 million, 25 deals
Southeast — $47 million, 7 deals
Mountain (CO, AZ, UT)—$31 million, 7 deals
North Carolina — $10 million, 2 deals
Texas — $4 million, 2 deals

Top 10 al investiţiilor din Massachusetts în 2007

1. N2N Commerce, Cambridge, MA — $30 million, first round
2. Sermo, Cambridge, MA — $26.7 million, third round
3. Eons, Boston, MA — $22 million, second round
4. uLocate Communications, Framingham, MA — $11 million, later stage
5. EveryZing, Cambridge, MA — $10.5 million, first round
6. Sermo, Cambridge, MA — $9.5 million, second round
7. Awareness, Waltham, MA — $7 million, first round
8. Acquia, North Andover, MA — $7 million, first round
9. RatePoint, Needham, MA — $6.5 million, first round
10. Peermeta, Acton, MA — $6 million, first round

Articol publicat la data de 19.03.2008.

2. Începuturile

incze.reka — Sat, 05 Jul 2008 16:16:24 CDT

Internetul este reţeaua mondială de calculatoare interconectate prin protocolul IP - Internet Protocol. Protocoalele fundamentale - care asigură inter operabilitatea între orice două calculatoare - sunt IP, TCP, UDP.
World Wide Web-ul sau mai pe scurt Web sau spaţiu WWW este unul dintre cele mai importante şi de succes servicii ale Internetului.

World Wide Web reprezintă un uriaş sistem de pagini stocate pe servere diferite şi interconectate prin linkuri, conţinând text, imagini, sunete, fişiere video, postcript, flash şi alte formate.
Incepând cu 1989, Tim Berners-Lee, împreună cu Robert Caillau şi o echipă de specialişti de la CERN ( Centre Europeen pour la Recherche Nucleaire – Centrul European de Cercetări Nucleare de la Geneva ), au publicat propuneri / lucrări despre Web, un sistem informatic distribuit, scopul principal urmărit fiind facilitarea accesului rapid la informaţiile tehnice cuprinse în manualele de utilizare a calculatoarelor.
Ca şi data de apariţie a Web-ului şi HTML-ului se consideră ziua de 6 august 1991, când Tim Berners-Lee a creat prima pagina Web.

Patru elemente de bază caracterizează Web-ul:

hypertextul
adresele IP ale calculatoarelor
modelul client-server
limbajul descriptiv.

Tim Berners-Lee - devenit cavaler în 2004 - este apreciat drept unul dintre cei mai importanţi inventatori ai umanităţii.
La propunerea sa, în 1994, a luat fiinţă World Wide Web Consortium - W3C, o organizaţie non-profit, care ordonează evoluţia Web-ului.
Având ca motto "To lead the World Wide Web to its full potential by developing protocols and guidelines that ensure long-term growth for the Web", W3C a publicat până în prezent mai mult de 90 recomandări - W3C Recommendations.

A găsi un numitor comun pentru standarde este foarte dificil, întrucat peste 400 mari firme / organizaţii / universităţi, din 40 de tări, fac parte din W3C, printre ele numarandu-se Microsoft, IBM, Sun, Macromedia, Mozilla Foundation, Nokia, Yahoo, AOL.

În prezent se lucrează la XHTML ( versiunea 2.0 ), o reformulare a HTML 4.01 - standard oficial W3C din decembrie 1999 - ca o aplicaţie XML.
Din decembrie 2005, Tim Berners-Lee şi-a deschis timbl's blog, unde îi putem urmări cateva proiecte; nu este însa un blogger prea activ. In însemnarea cu titlul Reinventing HTML, enumeră cateva dintre dificultăţile creării de noi standarde, în special pentru HTML, proiectul cel mai vizibil al W3C.
Chiar dacă nu explicit, este şi o justificare pentru anunţul din 7martie 2007, când W3C a anunţat formarea unui grup de lucru pentru un nou standard HTML, cu o activitate previzionată până în 2010.

S-a ajuns în prezent la 100 milioane de site-uri Web; a se vedea prezentarea Fifteen years of the web, publicată de BBC News ( versiune text ).
Câteva jaloane - dar şi altele noi - apar în Timeline-ul de mai jos, în care am utilizat proiectul open-source Timeline Simile de la MIT.
Vă vom propune un exerciţiu colaborativ de completare a istoricului.
La WorldWideWebsize.com găsim situaţia în timp-real a numărului de pagini existente pe Web; imaginea de mai jos arată peste 10 miliarde de pagini.

Câte sunt în domeniul .ro? Ne spune Google site.ro: 12 milioane şi jumătate.

Web 2.0 Mashup Matrix

crokbite — Sat, 05 Jul 2008 16:10:58 CDT

MASHUP MATRIX

ANOTHER MASHUP MATRIX

Mashup Matrix ne prezinta mashup-urile existente (remixarea continutului site-turilor/serviciilor intr-unele noi) care permite noi posibilitati de acces that leverage the access possibilities asigurate de catre 89 de servicii web cu API-uri deschise. Un mashup este o aplicatie web construita prin combinarea datelor din diferite surse. Cateodata un mashup foloseste API-uri, altadata RSS sau XML, sau chiar HTML sau date interne care nu sunt publice. Etimologia termenului de mashup deriva din comunitataea muzicala, cand doua sau mai multe cantece sunt mixate intr-unul singur.

Este o grilă interactiva experimentala cu API-ul Web 2.0 de-a lungul fiecarei axă şi intersectand celulele astfel să corespundă cu mashup-urilor realizate prin combinarea fiecare pereche de API-uri. După cum vă mutaţi cursorul în întreaga reţea afişează o casetădinamica de detalii despre fiecare intersectie. Aveţi posibilitatea să mergeţi direct de la matrice pentru a vedea exemple sau drill-down in baza de date a API-urilor din site-uri.

Mashup-urile sunt o parte foarte interesanta a puzzle-ului Web 2,0 si in unele cazuri una din cele mai interesante parti. The Matrix este, cu siguranta, cel mai mare plus faţa de site-ul de la lansare. Avand în vedere ca aceasta este o versiune v1 este, fara îndoiala, loc de imbunatatiri şi idei noi.

Înarmat cu o gramada de cote de case tiparite de la Craigslist.com un popular site de inchirieri, Paul Rademacher a condus in jurul Silicon Valley în cautarea unui loc de a locui.Dupa un timp si-a dat seama ca mai vazuse aceleasi case o data si ca trebuie sa existe o cale mai buna de a vizualiza si de a evalua aceste case. Si asa a fost.. In februarie, dl-Rademacher care era la vremea aceea inginer la DreamWorks Animation-a inceput construirea unui site care combina capabilitatile de cartografiere a motorului de căutare Google cu cele de listari de locuinte de la Craigslist. Rezultatul, HousingMaps.com, creeaza harti,arata case sau apartamente într-un oras special desemnat într-un interval de preţ.. Site-ul a merge şi este un lider de exemplu, unul dintre cele mai recente tendinte de internet: web mash-up. HousingMaps a atras instantaneu o multime de vizitatori şi a fost vizitat de mai mult de 850000 de oameni.…

Toate acestea nu sunt nimic mai mult decat viitorul World Wide Web.La un moment dat o serie de programatori voluntari s-au gandit sa combine si site-uri concurente in scopul de a obtine altele mai bune si mai complexe.Rezultatele le numesc ei ,,mash-ups".

Aaron Boodman un programator de la Google spune:,,Web-ul este facut pentru a fii combinat,tehnologia s-a dezvoltat si ne ofera aceasta posibilitate".Acesta este creatorul unui program ,,Greasemonkey" care ofera posibilitatea de a folosi si de a creea mai usor mash-ups.

Chicagocrime.org este un site care cu ajutorul Google maps ofera informatii despre ultimele infractiuni comise in Chicago.Alt site Yahoo! Inc.'s ofera informatii in timp real despre trafic deasemeni cu ajutorul Google Maps.

Mash-upurile au reprezentat o mare schimbare pentru companiile de software,cat si pentru web siteuri si toata lumea care foloseste internetul.Nu de mult o colectie de pagini,webul s-a transformat intr-un fel de sistem de operare.Si astfel oamenii invata sa foloseasca Web 2.0 cu aceeasi energie inovativa a propiilor computere din zilele de azi.,,S-a creeat din nou Vestul Salbatic" spune Alan Taylor creatorul Amazon Light o versiune mai rapida a site-ului Amazon,site care include servicii de la Yahoo,Google si altii.

Lista Mash-ups creat in jurul site-ului www.flickr.com:

Adatio Elsewhere

Jeremy Keith combină o varietate de informaţii personale de pe Web într-un singur loc prin intermediul Ajax-ului de scripting şi API-urile de la Upcoming.org, Flickr, Amazon, si Del.icio.us.

Flickr Album
Maker

Folosiţi acest album Maker pentru a construi un album şi o expunere de diapozitive cu fotografiile dvs. Flickr. Se poate genera codul HTML pentru a încorpora la un blog sau site web.

FlickrEdit

FlickrEdit Java este o aplicatie desktop pentru afisarea şi editarea fotografiilor într-o varietate de moduri. De asemenea, va permite sa descarcati sau sa va încarcati fotografii şi de pe Flickr.

Geowalk

Un ghid de calatorie util în întreaga lume în germana şi engleză.Cu de date de la Wikipedia, Flickr si Google News.

Flickr Video
Browser

Mashup care utilizează noile caracteristici video Flickr API pentru a va permite sa rasfoiti ultimele videoclipuri de pe Flickr.

Fire Uploader

Aceasta este o extensie Firefox care va permite sa încarcati şi descarcati fotografii, videoclipuri şi fisiere folosind un utilizator de FTP, cum ar fi interfaţa prietenoasa. În această versiune Flickr, Picasa, Box.net şi Youtube sunt acceptate.

Blog on a Map	SadakMap a dezvoltat un cadru care permite blogging privind fondul de o hartă.Construit pe Google Maps a început şi este integrat cu Facebook si Flickr.
Flickr Graph	Reţele sociale, folosind vizualizarea Flickr API.
Flickr Watch	Vizionaţi fotografii noi în curs de încărcare pe Flickr în timp real. Foloseste Ajax..

Home << >>