Pe baza modelului client/server si a hipertextului, spatiul World Wide Web a fost creat la inceputul anilor ’90, pornind de la ideea integrarii unor sisteme informationale disparate in maniera unitara, fara diferente intre sursele de date. Scopurile principale s-au focalizat asupra asigurarii independentei de dispozitiv (accesul la web poate avea loc de pe orice calculator inzestrat cu un client, de cele mai multe ori, acesta fiind Browserul), a independentei de software (nu exista nici o companie care sa detina monopolul asupra utilizarii vreunei component software web, fie ea server, client sau program intermediar) si a scalabilitatii (tehnologiile web folosite – precum identificatorii uniformi de resurse, protocolul HTTP sau limbajul de marcare (X)HTML – furnizeaza aceeasi interactiune cu utilizatorul, indifferent de numarul de resurse web existente/solicitate si de localizarea pe diverse gazede Internet). La acestea se adauga si caracterul multimedia al continutului siturilor web, oferindu-se astfel o experienta-utilizator bogata.

Arhitectura web-ului este una simpla, remacandu-se la urmatoarele caracteristici:

• Resursele sunt identificate prin adresa lor, reprezentata la nivel sintacti de identificatori uniformi de resurse (URI –Uniform Resource Identifiers);
• Accesul la continutul resurselor se realizeaza prin intermediul unui protocol, cel mai utilizat fiind HTTP (HyperText Transfer Protocol);
• Resursele, considerate documente sau pagini web, includ marcaje (adnotari) exprimate intr-un limbaj de marcare;
• Marcajele contin la randul lor URI-uri, astfel considerandu-se hipertextul/hypermedia.

Primi ani ai existentei web-ului –etapa web-ului 1.0 – sunt reprezentati astfel:

• Web-ul poate fi privit drept un spatiu de “aprovizionare” cu date, prin intermediul sau realizandu-se o distributie ubicua a informatiei;
• Utilizatorul este vazut ca un consumator pasiv de continut multimedia;
• Aparitia e-business-ului (celebrele si, de cele mai multe ori, efemerele .com-uri) si a altor directii aliniate curentului “e-“: e-learning,e-government,e-marketing si altele;
• Interactiunea cu vizitatorul si captarea opiniilor provenind de la acesta se realizeaza usual in mod limitat, prin intermediul unor mijloace precum posta electronic, cartile de oaspeti (guestbooks) , “inele” de situri aliniate acelorasi tematici (webrings), forumurile etc
• Cautarile de documente se bazeaza pe cuvinte-cheie sau pe cataloage de termini ( taxonomii sau directories);
• Maniera de redare a continutului este dependent foarte mult de browser, nealiniindu-se standardelor – consecinta directa : “razboiul” navigatoarelor web.

In present, avem la dispozitie un meniu web caracterizat, in principal, de urmatoarele aspect:

• Oferirea de servicii, si nu folosirea de pachete sofrware – aplicatiile web se bazeaza pe o arhitectura orientata spre servicii (SOA - Service Oriented Arhitecture). Web-ul este considerat ca fiind o platform in care utilizatorul isi controleaza propriile date;
• Participarea fiecarui utilizator: colaborare, comunitati, conectivitate intre persoane; web-ul nu mai este un mediu de aprovizionare, ci unul participativ – asa-numitul read/write web;
• Datele pot fi tranformate si refolosite dupa necesitati, in mod independent de platforma (sistem de operare, limbaj de programare, protocol etc.);
• Software-ul poate fi rulat oriunde, interfata-utilizator avand un caracter unitar, furnizat de actualele standarde web – pe baza unor fomate de prezentare a continutului ca XHTML, SVG, X3D, XForms;
• Inteligenta colectiva – continutul este rafinat pe masura ce comunitatea de utilizatori contribuind la un sit web evolueaza si/sau se diversifica (un exemplu edificator este Wikipedia.org);
• Adoptarea unor valori de baza : deschiderea, transparenta si respectul. I

In actuala etapa a web-ului, denumit acum web 2.0 sau web social , apar noi tipuri de aplicatii precum weblog-urile (jurnale web individuale sau collective), wiki-urile (situri web colaborative), retele sociale – social networks (comunitati de interese axate pe un anumit domeniu), podcast-urile(streaming web la cerere) si aplicatiile hibride –mashup-urile(combimarea continutului din mai multe surse, oferindu-se o functionalitate/experienta noua). Aceasta necesita o interactiune avansata cu utilizatorul, similara celei oferite de aplicatiile conventionale.


De asemenea, avem al dispozitie instrumente/tehnici care permit:

• Realizarea unor ad-notari(tagging ) definite de utilizator, constituindu-se astfel clasificari ad-hoc partajate in cadrul unei comunitati de interese – aceste clasificari sunt numite folksonomii. Continutul textual/multimedia poate fi asa dar abnotat/clasificat de oricine. Exemple tipice sunt siturile del.icio.us si flickr.com;
• Participarea si nu doar publicarea datelor: fenomenul blogging si utilizarea tehnologiei RSS/Atom pentru mediatizarea continutului web. Astfel, utilizatorii adauga valoarea resurselor web pe care nu doar le parcurg, ci le si imbogatesc ori transforma. In acest context, remarcam aparitia unui pleiade de aplicatii de tip social networking destinate afacerilor (Linkedln, jobber.ro) ori pentru construirea generatiei sociale diverse ( Hi5, Friendster etc.). Aceasta conduce la schimbarea relatiilor de incredere si /sau de colaborare. De asemenea, caracterul participativ se observa si la partajarea diverselor tipuri de medii: adrese web (CiteULike, stumbleUpon, documente (Google Apps, Scribd) , fotografii (flickr), video (YouTube), prezentari (Slideshare), evenimente (Eventful, Upcoming) sau spatii virtuale 3D (Second Life). Tot aici, mentionam noile strategii de cautare – social search –accentul fiind pus asupra cresterii productivitatii – descoperire, si mai putina cautare bazata pe cuvinte cheie (exemple : Clusty, Rollyo, Wink etc.)
• Interactiunea ampla cu utilizatorul : crearea asa-numitelor aplicatii RIA (Rich Interne Applications) oferind o interfata “bogata” in controale de interactiune si un feedback in timp real, rapid. Avantajele web-ului – ubicuitatea, datelor distribuite via hypertext, posibilitatile de cautare etc. – sunt imbinate cu o interactiune sofisticata si cu accentuarea caracterului de a fi utilizabil. Desigur, un impact major il are suita de tehnologii AJAX (Asynchronous JavaScript And XML).